11 decembrie 2009

Don't mess


Atrag atentia asupra fenomenului pop al ultimilor ani..Cred ca oricine e catusi de putin interesat (sau macar atent la ce se intampla pe radio), observa tendinta tot mai pregnanta de intoarcere a ritmurilor si armoniilor pop la anii '80. Dau exemplu artistul exponent al valului neo-pop, Lady Gaga, amintesc de Mika sau de marele succes comercial, proiectul Empire of the Sun, si trimit acum, sper ca nu cu mare intarizere fata de propriile voastre descoperiri, la Calvin Harris sau Juvelen. Sunt artisti care rescriu muzica de radio a anilor '80 adaugand tehnologia (intr-ale sunetelor) si extravaganta (intr-ale imaginii), produsul obtinut fiind, dupa parerea si gustul meu, unul foarte reusit, si cu siguranta mai valoros decat pop-ul anilor 90sau 2000 pana nu demult.

Iata ce suna "tru" :) la moment:

Juvelen - Don't mess

1 decembrie 2009

Recenzie RAVA & The Amsterdams in Club Control


Recenzia inconcert.ro a concertului sustinut de trupa noastra In Bucuresti, alaturi de prietenii The Amsterdams, duminica 29.11 in Club Control, cu ocazia lansarii primului Ep RAVA, "Super Magic Love".

Alina Iordache, Inconcert.ro :

Am plecat duminică seară spre Club Control cu o mică reticenţă. Asta pentru că nu ştiam nimic despre trupa ce avea să-şi lanseze EP-ul în seara aia. Şi bineînţeles aveam în cap întrebarea: Oare o să-mi placă? Ştiam că va cânta şi The Amsterdams aşa că măcar jumătate de seară eram sigură că-mi va plăcea. S-a dovedit a fi alta decât cea la care mă aşteptam.



Dar să o luăm cu începutul. Am ajuns la ora anunţată pe afiş, am aruncat un ochi în camera unde urma să aibă loc concertul şi pentru că nu erau foarte multe persoane adunate ne-am decis să aşteptăm comod pe fotolii, în hol. Aşa am aflat că unii din vecinii de masă erau câştigătorii invitaţiilor de la no3, iar altele erau venite pentru băieţii cute de la The Amsterdams.



După o oră de aşteptare, vânzoleală, văzut cine mai e prezent (Horia – The MOOod, Paul – Go To Berlin/Kumm) a început să se audă primele acorduri ale celor de la The Amsterdams. Inţial am crezut că încă îşi mai regleaza sunetul, dar de fapt îşi începuseră concertul. În sală mi s-a părut că se auzea mult prea tare pentru dimensiunea camerei şi stilul cântat. Trecând peste aspectele tehnice mi-a atras atenţia şi noul stil abordat de prima trupă de indie românească. Dacă primele 3 melodii (am reţinut Freeze the Crowd şi Academy of Broken Hearts) au fost oarecum la mijloc între cele două stiluri, următoarele au fost total diferite de cele cu care eram eu obişnuită. Nu prea ştiu unde să le încadrez, dar tind spre un electro psihedelic cu părţi samplate, o voce a 2-a cam falsă şi un vocal adept al homeless fashion, cu mişcări de divă. Aşteptam să se termine mai repede şi spre mulţumirea mea au încheiat cu Chased by the Housewives.



În ora de aşteptare înainte de concert văzusem CD-ul cu Rava, ceea ce mă băgase şi mai mult în ceaţă. În pozele de pe coperţi băieţii apar la costum în camere cu mobilier de epocă. Între timp auzisem o discuţie despre o piesă cu vioară şi curiozitatea creştea.



Pe la 23:20 a început şi concertul Rava. Băieţii de pe scenă nu erau la costum, ba din contră erau cât se poate de normal îmbrăcaţi. Fără introducere au început cu Simple Game, melodia cu vioara. Şi dacă planurile mele erau să plec după două piese dacă nu-mi place, atenţia mi-a fost reţinută încă de la început. Melodia care dă numele albumului, Super Magic Love a fost aproape de mijlocul playlist-ului. Moment în care a început să apară lumea de pe unde rămăsese ascunsă. Cei mai mulţi s-au înghesuit şi au dansat pe coverul celor de la Liquido – Narcotic. De asemenea, băieţii au cântat şi o piesa din repertoriul Patrice – Soulstorm. Rava nu cântă doar în engleză, astfel că am avut parte de două melodii în limba română destul de interesante: Inima mea - un pic mai rock şi, la bis, Până la nori mai e un pas - o piesă ska.

(Playlist: Simple Game, Ignorant Toy, Down This Road, Long Nights, Super Magic Love, Liar, Feel You, Narcotic, In Vain, Inima mea, Soulstorm, - bis: Până la nori mai e un pas.)



Rava mi s-a părut o trupă cu potenţial, o voce foarte bună, un bass-ist energic, dar care încă nu şi-a găsit un stil propriu şi care încă experimentează din punctul ăsta de vedere.



Deşi mă aşteptam ca mare parte din public să fie fani The Amsterdams am observat că de fapt mai numeros a fost în timpul concertului Rava, ca de altfel şi mai activ.

Cel mai probabil seara s-a încheiat cu o petrecere faină în cinstea tuturor Andreilor şi Andreelor prezente. La mulţi ani! şi de la mine cu puţin delay.