2 februarie 2010

Sensual Woman



33,33% din senzatiile pe care le traiesc imi par de natura feminina...
Oare asta ma ajuta sa inteleg cate ceva?

Acum doua zile am avut orgasm cu capul in apa. Mi-am tinut respiratia, in minte-mi era "Underwater love" iar pe ea o vedeam de dedesubt: contur neregulat, regulat, neregulat, regulat...



To become aware of my own sensuality,
I first become fully aware of my own tactile sense.
In dim light, I close my eyes and remove my clothes.

Do I lose his respect for being so wild?
Hardly. He treats me like a rare and precious jewel.
And he goes through the day proud of the fact, that with me,
He is the world's most imaginative lover.

Men pick amazing places for sexual adventure.
The wildest adventure proposed to me was in a bathtub which was full of Jello!
All I could think of, was how many boxes it would take?
What would be the most alluring colour?
The most delicious flavour?
And how could that affect our oral explarations?
If the Jello gets firm, would I bounce?

As you look around for what's new and different,
Remember these three important weapons that should be learned to keep a man in love.
Imagination, sensitivity to his moods and desires,
And the courage to experiment with new sexual techniques,
Enticing situations and places.

Lovemaking is physical, and so its its language.
Suck, cock, fuck, and prick, are not bad words.
Used in the bedroom by lovers to describe parts of the body,
And physical activities,
They are very proper indeed, and they distinctly enhance sex.
Overhaul a prudish attitude.
Don't whistle and stick up your nose, at least, not up in the air.

25 ianuarie 2010

Arcuri


Domnisoara C. s-a mutat de curand langa mine, iar eu sunt incantat, cu atat mai mult cu cat ea are ochii trasi, de asiatica, iar aceasta este, stiti bine, una din marile mele dorinte. Interesant de subliniat, referitor la Domnisoara C., este faptul ca nu reusesc sa-i deslusesc interioarele; in compensatie insa, imi ofera privirii trupul ei in toata splendoarea, alcatuit - va vine sa credeti? - exclusiv, din arcuri.
Numar a nu stiu cata oara : arcul de vanatoare al buzei de sus, arcul de parada al bretonului pe partea dreapta - in tensiune maxima atunci cand ea decupeaza legume pentru omleta, arcul de lupta al coloanei vertebrale care devine agresiv cand se simte stapanit, arcul lung pe care-l intind picioarele cand face spagatul, arcurile pagane ale sanilor de lupoaica ce continua sa-i hraneasca pe Romulus si Remus, desi Roma s-a intemeiat demult, arcul-trofeu care leaga claviculele intre ele prin capetele interne strajuind (precum paznicul portilor legii lui Kafka) intrarea spre interioarele spiritului, despre care va spuneam ca nu se arata...Si alte arcuri si arbalete compun trupul mov al Domnisoarei C, fata cu ochi asiatici despre care notasem ca s-a mutat langa mine.
Bunaoara, demersul dansei a fost un fenomen putin mediatizat (pentru gusturile mele excesiv extrovertite) insa putin imi pasa acum, cand sunt singurul care trage cu arcurile fetei sageti de foc care sa sparga gerul si sa bucure copiii din Ulan Bator, caci pana acolo ajung secretele orientale ale prefectiunii armelor ei.

Fascinat fiind de arcurile Domnisoarei C, am decis sa-mi construiesc un yurt si ma inscriu la cursuri de perfectionare in arta tragerii.



Scene from the movie "The Bow" by Kim Ki Duk
Music : "Show" - Beth Gibbons (Portishead)

19 ianuarie 2010

We share our mother's health


Sunt intr-un punct de trecere a frontierei. Caut sa cumpar ceai din benzinarie. Afara, langa masina, a ramas asteptandu-ma, mama. Traseul printre rafturi dureaza cateva minute, timp in care una dintre vanzatoare se apropie de mine tremurand...mama s-a sinucis. Si-a taiat venele de la maini si gatul. Fara motiv, cu premeditare si parere de rau.

Am simtit totul. Cu toate astea, m-am trezit aproape normal si am functionat normal toata ziua.
Unele vise sunt de-a dreptul teribile...

16 ianuarie 2010

Leaving home


De doua zile sun plecat din casa alor mei. Practic, teoretic, la propriu si la figurat.
Mi-am pregatit culcus alb: aproape alb noaptea si innebunitor de alb cand e soare. E aranjat in stil minimalist, din nevoia de spatiu si lumina. Linii drepte, perete de sticla de sus pana jos pe partea cu soarele, lumina electrica fada. Am nevoie de bonsai pentru ca fara ei sunt mult mai deprimat, de veioza inalta care sa joace lumini interesante pe muzica lounge si sampanie semi-proasta, am nevoie de doua tablouri alb-negru de aproape 2/2 care sa umple peretele de deasupra patului si pe cel din fata canapelei negre. Am nevoie de draperii de culoare inchisa si de ochi asiatici care sa le priveasca. De gingii si unghii mov care sa le surada bonsailor, degete negre si par lung care sa mature urmele zvarcolirii, coapse tari care sa mangaie somnul si sa pregateasca drumul pentru gemenii cu radacini mongoleze, de zambet in forma de arc pe care sa-l adulmec in loc de cafea de fiecare data cand sunt vraiste..
I'm leaving home.

7 ianuarie 2010

Adio Lhasa



Lhasa de Sela a devenit o pasare...
Detaliile sunt irelevante. Sunetul vietii noastre e negru acum, cand
Lhasa a devenit o pasare...


Lhasa de Sela-El Desierto
Vezi mai multe video din Muzica

3 ianuarie 2010

Amiga

In mintea mea, nuantele si detaliile compun filmele cele mai bune traite vreodata. Cineva mi-a facut recent o urare : deschide ochii!
Deschideti ochii la ce vi se arata si luati, caci sunt momente geniale!


Photographer : Codrin Serghei
Model : R.C. , Avant-garde Models
Music : Si*Se - Amiga (Thievery Corporation remix)

Amiga mira hacia arriba
Sigue con fuerza y veras que todo yo pasara
No dejes de pensar, ya todo va a llegar
Ya todo va a llegar
Com paciencia y flexibilidad
Cree em ti misma y todo lo obtendras
Te lo digo yo
Como en el cielo hay estrellas
Hay um camino hacia alla
Vem conmigo mano a mano y lo haremos
La la la
Mira que linda sonrisa
Y com el tiempo veras que de esas hay muchas mas
Concentrate y veras, lo bueno va a llegar
Lo bueno va a llegar
Com paciência y flexibilidad
Cree em ti misma y todo lo obtendras
Te lo digo yo
Como en el cielo hay estrellas
Hay um camino hacia alla
Vem conmigo mano a mano y lo haremos
La la la

24 decembrie 2009

I think of you


Ma gandesc la toti cei care traiesc zilele acestea cu un sentiment nedefinit de neimplinire. Sau simpla nostalgie de Craciun. Ma gandesc la voi, la mine si la ea. Gandesc ca nu trebuie decat sa simt si atat. Doar asta e ceea ce ne face oameni..



Night is falling
I think of you
I’m walking home
I think of you
And as he calls me, yes I do
I think of you
How you doing?
I think of you
As we leave
I think of you
And I smile, I can’t hide
I think of you

I don’t know where your days are spent
Your lovers and you friends
But I know for sure
Of who you have been thinking

Far beyond the city’s lights
Are two who dream a life
Forgive them if they never find their freedom
Their freedom

It’s so late
I think of you
He walks me home
I think of you
I’m so sorry, I’m so tired
I think of you
And in the shadows
I think of you
I close my eyes
I think of you
Now I’m falling
I think of you

I think of you
As he calls my name, yes I do
I think of you
I think of you
I think of you
I think of you
I think of you

And in feeling
I think of you
And in breathing
I think of you
And in seeing
I think of you
And in living
I think of you

22 decembrie 2009

Amo


Am multe de rezolvat, pentru ca e sfarsit de an.
Am multe de uitat, pentru ca e sfarsit si inceput de drum.
Am racit groaznic, pentru ca e iarna si nu ma feresc de ea.
Ascult cantece moi, pentru ca sunt zile de sarbatoare.
Am obosit teribil, pentru ca am tot mai multe motive sa iubesc noptile mai mult decat zilele.
Nu am cui face cadouri pentru ca sunteti toate cu iubitii vostri, desi ma iubiti pe mine.
Eu iubesc in continuare totul pentru ca totul e bun de iubit...

14 decembrie 2009

Baby went to Amsterdam



In cinstea zilelor de iarna care (inca) ne mangaie, trebuie sa impartasesc un alt fragment de vis..de fapt visul insusi care , ori nu se mai arata in memorie intreg, ori atat a fost; infatiseaza cinci tigri de Sumatra (cei mai maro cu putinta) adunati in jurul unui ochi de apa in inima padurii (din nou padurea...si apropo de asta, sa tot fie un an de cand nu am mai visat ciuperci, ceea ce obisnuia sa se intample de vreo 6 ani cam odata pe luna, ciudata regularitate...).
Si ca ilustratie muzicala, "Baby went to Amsterdam" de Peter, Bjorn si John.
Si, cu tot respectul, bine a facut!

11 decembrie 2009

Don't mess


Atrag atentia asupra fenomenului pop al ultimilor ani..Cred ca oricine e catusi de putin interesat (sau macar atent la ce se intampla pe radio), observa tendinta tot mai pregnanta de intoarcere a ritmurilor si armoniilor pop la anii '80. Dau exemplu artistul exponent al valului neo-pop, Lady Gaga, amintesc de Mika sau de marele succes comercial, proiectul Empire of the Sun, si trimit acum, sper ca nu cu mare intarizere fata de propriile voastre descoperiri, la Calvin Harris sau Juvelen. Sunt artisti care rescriu muzica de radio a anilor '80 adaugand tehnologia (intr-ale sunetelor) si extravaganta (intr-ale imaginii), produsul obtinut fiind, dupa parerea si gustul meu, unul foarte reusit, si cu siguranta mai valoros decat pop-ul anilor 90sau 2000 pana nu demult.

Iata ce suna "tru" :) la moment:

Juvelen - Don't mess

9 decembrie 2009

Whisky Lullaby

3 decembrie 2009

SML live

1 decembrie 2009

Recenzie RAVA & The Amsterdams in Club Control


Recenzia inconcert.ro a concertului sustinut de trupa noastra In Bucuresti, alaturi de prietenii The Amsterdams, duminica 29.11 in Club Control, cu ocazia lansarii primului Ep RAVA, "Super Magic Love".

Alina Iordache, Inconcert.ro :

Am plecat duminică seară spre Club Control cu o mică reticenţă. Asta pentru că nu ştiam nimic despre trupa ce avea să-şi lanseze EP-ul în seara aia. Şi bineînţeles aveam în cap întrebarea: Oare o să-mi placă? Ştiam că va cânta şi The Amsterdams aşa că măcar jumătate de seară eram sigură că-mi va plăcea. S-a dovedit a fi alta decât cea la care mă aşteptam.



Dar să o luăm cu începutul. Am ajuns la ora anunţată pe afiş, am aruncat un ochi în camera unde urma să aibă loc concertul şi pentru că nu erau foarte multe persoane adunate ne-am decis să aşteptăm comod pe fotolii, în hol. Aşa am aflat că unii din vecinii de masă erau câştigătorii invitaţiilor de la no3, iar altele erau venite pentru băieţii cute de la The Amsterdams.



După o oră de aşteptare, vânzoleală, văzut cine mai e prezent (Horia – The MOOod, Paul – Go To Berlin/Kumm) a început să se audă primele acorduri ale celor de la The Amsterdams. Inţial am crezut că încă îşi mai regleaza sunetul, dar de fapt îşi începuseră concertul. În sală mi s-a părut că se auzea mult prea tare pentru dimensiunea camerei şi stilul cântat. Trecând peste aspectele tehnice mi-a atras atenţia şi noul stil abordat de prima trupă de indie românească. Dacă primele 3 melodii (am reţinut Freeze the Crowd şi Academy of Broken Hearts) au fost oarecum la mijloc între cele două stiluri, următoarele au fost total diferite de cele cu care eram eu obişnuită. Nu prea ştiu unde să le încadrez, dar tind spre un electro psihedelic cu părţi samplate, o voce a 2-a cam falsă şi un vocal adept al homeless fashion, cu mişcări de divă. Aşteptam să se termine mai repede şi spre mulţumirea mea au încheiat cu Chased by the Housewives.



În ora de aşteptare înainte de concert văzusem CD-ul cu Rava, ceea ce mă băgase şi mai mult în ceaţă. În pozele de pe coperţi băieţii apar la costum în camere cu mobilier de epocă. Între timp auzisem o discuţie despre o piesă cu vioară şi curiozitatea creştea.



Pe la 23:20 a început şi concertul Rava. Băieţii de pe scenă nu erau la costum, ba din contră erau cât se poate de normal îmbrăcaţi. Fără introducere au început cu Simple Game, melodia cu vioara. Şi dacă planurile mele erau să plec după două piese dacă nu-mi place, atenţia mi-a fost reţinută încă de la început. Melodia care dă numele albumului, Super Magic Love a fost aproape de mijlocul playlist-ului. Moment în care a început să apară lumea de pe unde rămăsese ascunsă. Cei mai mulţi s-au înghesuit şi au dansat pe coverul celor de la Liquido – Narcotic. De asemenea, băieţii au cântat şi o piesa din repertoriul Patrice – Soulstorm. Rava nu cântă doar în engleză, astfel că am avut parte de două melodii în limba română destul de interesante: Inima mea - un pic mai rock şi, la bis, Până la nori mai e un pas - o piesă ska.

(Playlist: Simple Game, Ignorant Toy, Down This Road, Long Nights, Super Magic Love, Liar, Feel You, Narcotic, In Vain, Inima mea, Soulstorm, - bis: Până la nori mai e un pas.)



Rava mi s-a părut o trupă cu potenţial, o voce foarte bună, un bass-ist energic, dar care încă nu şi-a găsit un stil propriu şi care încă experimentează din punctul ăsta de vedere.



Deşi mă aşteptam ca mare parte din public să fie fani The Amsterdams am observat că de fapt mai numeros a fost în timpul concertului Rava, ca de altfel şi mai activ.

Cel mai probabil seara s-a încheiat cu o petrecere faină în cinstea tuturor Andreilor şi Andreelor prezente. La mulţi ani! şi de la mine cu puţin delay.

26 noiembrie 2009

Super Magic Love in Bucuresti

20 noiembrie 2009

Feathers


Dupa socotelile mele sunt un individ norocos si, in linii mari, fericit. Stiti deja, mie imi ajunge sa fiu atent la detalii pentru a trai impliniri marunte care, adunate, incropesc ceea ce altii nu gasesc cautand o entitate imensa care sa poarte titlul de fericire.
Astfel de maruntisuri imi sunt daruite (poate pentru ca mi le doresc foarte mult) de subconstientul propriu sub forma de vise. Visele cu adevarat sublime sunt pentru mine cele irelevante din punct de vedere al actiunii, dar foarte puternice ca imagine. Notez acum ultima experienta de acest gen, una cu adevarat marcanta si care vine intr-un moment in care eram aproape convins ca viata relativ asezata la care am revenit nu mai permite astfel de viziuni.
Un vis foarte colorat in nuante care nu sunt convins ca exista in realitate.

Ma aflu intr-o padure absolut obisnuita intr-o seara cu aer cald..privesc de sus miscarea de la nivelul solului..acolo, dedesubt, o adunare bizara de pasari multicolore alcatuind publicul spectator al unui concert ce sta sa inceapa..Pe un covor de pene innebunitor de colorate imprastiate peste tot se aliniaza papagali aurii, cormorani albastri fosforescent, pauni cu cozile desfacute si, la fel de insufletite ca si pasarile insele, nenumarate bijuterii si ornamente alcatuite din penele lor, toate asteptand cu infrigurare recitalul nocturn al celor de la The Real Tuesday Weld. Concertul face parte, se pare, dintr-o serie de activitati culturale dedicate faunei ornitologice a padurii respective, si este atractia principala a celor cateva zile de festival. Sentimentul cu adevarat tulburator este acela dat de faptul ca trebuie sa cobor pentru a asista impreuna cu paunii la acest eveniment. Ma intreb acum, retrospectiv, daca am fost invitat in calitate de seaman al lor sau de nebun care viseaza ca participa la un spectacol sustinut de The Real Tuesday Weld in cinstea societatii pasarilor din padurea de foioase...
In orice caz, viziunea fiind atat de puternica si de absurda, m-am trezit cu zambetul larg al omului care stie ca a fost undeva unde nimeni nu va mai merge vreodata..si asta, dragilor, intrece orice fel de bucurie constienta.

Scriu toate astea aici pentru ca nu sunt atat de obosit incat sa am jurnal pe hartie si nici atat de nerecunoscator incat sa-mi asum riscul de a uita asemenea tripuri.

Piesa din setlistul concertului care n-a apucat sa aiba loc :

The Real Tuesday Weld - Someday