Half - whole

To Visual Tone





Irreplaceable

are you

but I can always give support



I can give advice

but you

will always find you own ways



I can hold your hand

but you

will always walk alone



So unbearable

is life

you'll have to serve your own ends



I'll be by your side

still you

will always walk alone



So let it go and forgive

there's so much life to be lived



Always

on your own



You're always on your own

Sunday

Si duminicile astea, cu pianele lor zbuciumate sau asa ceva...

I do

Intrati pe somafm. S-ar putea sa va fie dragoste mare la prima vedere. O mana buna de radiouri online cu muzici geniale pentru oameni destepti..cam tot ce va dau zilele astea vine de aici. Enjoy!

First picture of you

Buna vreme, dragii mei! Mai multa muzica buna si mai putina vorba. Primul cantec frumos al anului.

Soundville

inspiredbyiceland via Visual Tone
Iata ceva ce m-a impresionat profund si mi-a rascolit dorul de Islanda. Un loc unde as pleca maine dimineata daca ai veni cu mine.
Un oras islandez cu doar 800 de locuitori pe care Sony l-a transformat intr-un sanctuar al muzicii; un loc in care o saptamana muzica a rulat fara incetare pentru un experiment audio genial.

RAVA la Stufstock 2010

Vom canta la Stufstock anul acesta, simtiti-va liberi sa ne imbratisam live dupa concert! :)
So, ma intorc in Vama in cateva zile. Din nou Vama intre mine si voi..

Mulholland Drive

Geniul lui David Lynch in stare pura.

Scena din pelicula "Mulholland Drive" ,

Rebekah del Rio - Llorando

Complicated Universal Cum

Andra

Complicated Universal Cum - I can hardly wait from Fake Diamond Records on Vimeo.

You know me

Nu am fost cel mai mare fan, desi mi-au placut multe din creatiile Robbie Williams. Cu ultimul album insa, m-a lasat masca. E curat. Curat. Curat. E unul din rarele momente in care spun..."genial" unui produs muzical!

Si cred cu tarie ca Robbie e unul din cei mai mari entertaineri pe care ii are industria de profil la ora actuala, respectiv as da bani buni sa fiu la unul din showurile lui. Probabil m-as intalni cu multi dintre voi acolo, pentru ca, daca nu erati convinsi de ce va zic aici, piesa asta va face diferenta..

Si pentru ca n-o sa uzez de o alta postare pentru atata lucru, o spun acum : am visat-o tatuata din cap pana-n picioare, iar invelisul acesta acoperea atat de bine degradarea incat, intr-un final se numea tot capodopera..

Slava artistilor peruani care te-au ascuns in culorile lor minunate.

You know me

Alexander McQueen

Am auzit numele lui adorand-o pe Bjork.
Zilele trecute, Alexander McQueen, unul dintre cei mai creativi designeri londonezi s-a sinucis. Nu-mi pasa deloc daca e vorba de banalele apasari ale celebritatii sau de si mai banalele "retrageri in lumi mai bune", important e ca ne-a lipsit pe noi de imaginatia sa superb bolnava.

Bjork, intr-una din creatiile McQueen :

Adio Lhasa

Lhasa de Sela a devenit o pasare...
Detaliile sunt irelevante. Sunetul vietii noastre e negru acum, cand
Lhasa a devenit o pasare...


Lhasa de Sela-El Desierto
Vezi mai multe video din Muzica

Don't mess

Atrag atentia asupra fenomenului pop al ultimilor ani..Cred ca oricine e catusi de putin interesat (sau macar atent la ce se intampla pe radio), observa tendinta tot mai pregnanta de intoarcere a ritmurilor si armoniilor pop la anii '80. Dau exemplu artistul exponent al valului neo-pop, Lady Gaga, amintesc de Mika sau de marele succes comercial, proiectul Empire of the Sun, si trimit acum, sper ca nu cu mare intarizere fata de propriile voastre descoperiri, la Calvin Harris sau Juvelen. Sunt artisti care rescriu muzica de radio a anilor '80 adaugand tehnologia (intr-ale sunetelor) si extravaganta (intr-ale imaginii), produsul obtinut fiind, dupa parerea si gustul meu, unul foarte reusit, si cu siguranta mai valoros decat pop-ul anilor 90sau 2000 pana nu demult.

Iata ce suna "tru" :) la moment:

Juvelen - Don't mess

Whisky Lullaby

SML live

Recenzie RAVA & The Amsterdams in Club Control

Recenzia inconcert.ro a concertului sustinut de trupa noastra In Bucuresti, alaturi de prietenii The Amsterdams, duminica 29.11 in Club Control, cu ocazia lansarii primului Ep RAVA, "Super Magic Love".

Alina Iordache, Inconcert.ro :

Am plecat duminică seară spre Club Control cu o mică reticenţă. Asta pentru că nu ştiam nimic despre trupa ce avea să-şi lanseze EP-ul în seara aia. Şi bineînţeles aveam în cap întrebarea: Oare o să-mi placă? Ştiam că va cânta şi The Amsterdams aşa că măcar jumătate de seară eram sigură că-mi va plăcea. S-a dovedit a fi alta decât cea la care mă aşteptam.



Dar să o luăm cu începutul. Am ajuns la ora anunţată pe afiş, am aruncat un ochi în camera unde urma să aibă loc concertul şi pentru că nu erau foarte multe persoane adunate ne-am decis să aşteptăm comod pe fotolii, în hol. Aşa am aflat că unii din vecinii de masă erau câştigătorii invitaţiilor de la no3, iar altele erau venite pentru băieţii cute de la The Amsterdams.



După o oră de aşteptare, vânzoleală, văzut cine mai e prezent (Horia – The MOOod, Paul – Go To Berlin/Kumm) a început să se audă primele acorduri ale celor de la The Amsterdams. Inţial am crezut că încă îşi mai regleaza sunetul, dar de fapt îşi începuseră concertul. În sală mi s-a părut că se auzea mult prea tare pentru dimensiunea camerei şi stilul cântat. Trecând peste aspectele tehnice mi-a atras atenţia şi noul stil abordat de prima trupă de indie românească. Dacă primele 3 melodii (am reţinut Freeze the Crowd şi Academy of Broken Hearts) au fost oarecum la mijloc între cele două stiluri, următoarele au fost total diferite de cele cu care eram eu obişnuită. Nu prea ştiu unde să le încadrez, dar tind spre un electro psihedelic cu părţi samplate, o voce a 2-a cam falsă şi un vocal adept al homeless fashion, cu mişcări de divă. Aşteptam să se termine mai repede şi spre mulţumirea mea au încheiat cu Chased by the Housewives.



În ora de aşteptare înainte de concert văzusem CD-ul cu Rava, ceea ce mă băgase şi mai mult în ceaţă. În pozele de pe coperţi băieţii apar la costum în camere cu mobilier de epocă. Între timp auzisem o discuţie despre o piesă cu vioară şi curiozitatea creştea.



Pe la 23:20 a început şi concertul Rava. Băieţii de pe scenă nu erau la costum, ba din contră erau cât se poate de normal îmbrăcaţi. Fără introducere au început cu Simple Game, melodia cu vioara. Şi dacă planurile mele erau să plec după două piese dacă nu-mi place, atenţia mi-a fost reţinută încă de la început. Melodia care dă numele albumului, Super Magic Love a fost aproape de mijlocul playlist-ului. Moment în care a început să apară lumea de pe unde rămăsese ascunsă. Cei mai mulţi s-au înghesuit şi au dansat pe coverul celor de la Liquido – Narcotic. De asemenea, băieţii au cântat şi o piesa din repertoriul Patrice – Soulstorm. Rava nu cântă doar în engleză, astfel că am avut parte de două melodii în limba română destul de interesante: Inima mea - un pic mai rock şi, la bis, Până la nori mai e un pas - o piesă ska.

(Playlist: Simple Game, Ignorant Toy, Down This Road, Long Nights, Super Magic Love, Liar, Feel You, Narcotic, In Vain, Inima mea, Soulstorm, - bis: Până la nori mai e un pas.)



Rava mi s-a părut o trupă cu potenţial, o voce foarte bună, un bass-ist energic, dar care încă nu şi-a găsit un stil propriu şi care încă experimentează din punctul ăsta de vedere.



Deşi mă aşteptam ca mare parte din public să fie fani The Amsterdams am observat că de fapt mai numeros a fost în timpul concertului Rava, ca de altfel şi mai activ.

Cel mai probabil seara s-a încheiat cu o petrecere faină în cinstea tuturor Andreilor şi Andreelor prezente. La mulţi ani! şi de la mine cu puţin delay.