Daca va era dor de reginele din "REM"-ul lui Cartarescu sau de orice personaj-copil din filmele horror ale anilor 2000, le-am gasit pe toate pentru voi; intruchiparea auditiv-vizuala a unor dementze regizate(?) si imbracate intr-o nepasare ludica de neimaginat.
Mi-au trebuit 3 albume si cateva ore lungi sa realizez ca ceea ce nu e bine la trupa asta (si cu siguranta ceva e teribil de nelalocul lui)e chiar elementul ce da originalitate conceptului si pentru care probabil au ajuns pana la urechile noastre : jucariile, in nesfarsita mixtura de zgomote ce dor.Si cu siguranta vocile. Coco si Rosie se joaca de-a dreptul macabru.Ma bucur ca le-am cunoscut dar nu mai pot.
Un comentariu:
Macabru sau nu, experimentul asta inedit( si am a impresia, nu doar de dragul pur al ineditului) este unul cat se poate de reusit..In esenta, arta nu este decat joc si joaca... Un proiect care este el in sine o forma de ars poetica..si eu ma bucur ca le-am cunoscut...
Trimiteți un comentariu