foto : Cristina Andries
ALeXaNdRiNa.
Cuvintele acestea nu pot fi obiective.
In Bucuresti e cald, in mine la fel.
Alexandrina canta, zambeste, rade, zambeste si canta din nou. Peretii surad in nuante verzi, albastre, rosii; fetele merg pe jos sau cu avionul de aur..Altfel nu se poate.
Cafeneaua devine palat: podeaua, covor de flori; clapele, alunecare nefireasca spre culmi in alb si negru; ochii de lut ai oamenilor, ganduri impletite intr-o mare de fum. Notele se scurg una dupa alta si timpul rade batjocoritor pregatindu-si intrarea. Intreaga esenta a muzicii se concentreaza in suflul artistic despre care Dan Byron va fi soptit : "genial! genial!". Pentru ca acolo, in jurul fetei, se invart energii dintre cele alese sa schimbe vieti : oamenii cu care Alexandrina isi canta arta sunt desavarsiti. Subiectivismul meu premeditat, mandru si de nezdruncinat prevede timpuri foarte viu colorate pentru un proiect muzical ce nu poate trece neobservat. Adaptarile pieselor tind tot mai agresiv spre perfectiune; cantecele acestea vor fi mult peste popularitatea de nisa ori vor face implozie spulberand praf de cuvinte peste multi dintre cei care cred ca lumea poate fi mai buna cu un vers.
Ne lipsea o profunzime a artei..Alexandrina ne-a amintit ca ea exista.
"Un, deux, trois, vive la reine!"
Alexandrina - Avionul de aur
4 comentarii:
Au fost cele mai nereusite fotografii de concert de propria-mi parte (si putine pe deasupra!). Dar daca vrei, iti mai trimit vreo doua. Just send me an email :)
Ce ma bucur ca ti-a placut...de-abia astept sa-mi povestesti mai pe larg (daca vei avea chef vreodata, desigur). Sa stii ca scrii f bn cand esti entuziasmat:)). Se vede ca ti-a placut mult concertul dupa modul in care ai scris articolul ;)).
Uai.
De ce îmi ziceai mie sa fac cronica?
:)
Alina, te alinti si o stii..ti-am trimis e-mail:)
Tudor, sigur k mi-a placut enorm...dar nu zi si tu chiar asa:)
Crisitna...nu credeam k in cornica ta va fi chiar atata aer personal...n as fi putut...
Trimiteți un comentariu